Cercetarea, ajunsă la volumul al treilea, conține analize privind activitatea delegației naționale a României în Parlamentul European, precum și informații detaliate privind activitatea individuală a fiecăruia dintre cei 33 de europarlamentari români în perioada iulie 2009 - iulie 2011.
Studiul îmbină analiza calitativă cu datele cantitative, bazându-se pe cercetarea documentelor oficiale ale Parlamentului European, chestionarea europarlamentarilor români și informațiile furnizate de portalul european de monitorizare a activității europarlamentarilor, www.votewatch.eu. Studiul complet (apx. 200 de pagini) poate fi descărcat de la http://qvorum.ro/publication/.
Totodată, Institutul Qvorum pune la dispoziția mass media și a celor interesați rapoartele de activitate ale europarlamentarilor români (așa cum au fost acestea puse la dispoziția Institutului Qvorum de către 25 dintre cei 33 de europarlamentari). Aceste documente (600 de pagini) sunt publicate într-o anexă ce poate fi descărcată de la aceeași adresă. Graficele folosite în studiu sunt, de asemenea, puse la dispoziția publicului și într-o arhivă separată (descărcabilă de la aceeași adresă, http://qvorum.ro/publication/), în vederea facilitării transmiterii informațiilor sub o formă vizuală atractivă.
Studiul răspunde la următoarele întrebări:
• Cât de activă este delegația României în Parlamentul European ?
• Cum ne reprezintă partidele românești ?
• Care sunt subiectele unde românii au păreri proprii ?
• Dintre europeni, cu care ne potrivim din punct de vedere politic?
• Cum se înțeleg eurodeputații români între ei ?
• Cât de transparenți sunt eurodeputații români ?
• Cine dă exemple de urmat ?
• Cine are cel mai calitativ website din punct de vedere al conținutului informațional ?
• Care sunt cei mai transparenți și mai netransparenți eurodeputați români ?
• Care sunt cei mai influenți eurodeputați români ?
Vă prezentăm în continuare sinteza concluziilor cercetării:
Cât de activă este delegația României în Parlamentul European ?
Pe parcursul celor doi ani scurși din actuala legislatură, se constată o tendință crescătoare a prezenței eurodeputaților români. Dacă în primele 6 luni ale mandatului (iulie - decembrie 2009) România s-a aflat pe ultima poziție la acest capitol (locul 27 din 27 de state membre), în clasamentul întocmit doar pentru anul 2011 România a urcat până pe poziția a 16-a. Cu toate acestea, per ansamblul celor doi ani, delegația țării noastre se află încă la coada clasamentului, ocupând locul 25.
Dacă până nu demult delegația noastră stătea bine doar la activități secundare, precum întrebările parlamentare, semnarea moțiunilor de rezoluție și discursurile în plen, de dată mai recentă se poate observa o creștere și în ceea ce privește activitățile de substanță, prin intermediul cărora se poate exercita o influență efectivă asupra procesului legislativ european: redactarea de rapoarte (locul 11 din 27), de avize (locul 4), amendarea rapoartelor (locul 4).
Directorul Institutului European pentru Democrație Participativă - Qvorum, Doru Franțescu, a explicat: "Pe baza datelor disponibile în acest moment și a experienței de monitorizare din ultimii ani, putem afirma că influența României în Parlamentul European este în creștere. Pentru fructificarea la maximum a potențialului deținut de România, este necesar însă un volum de muncă și mai ridicat al europarlamentarilor noștri, precum și creșterea gradului de consultare dintre aceștia și partenerii sociali și instituționali din țară".
Detalii la paginile 16-32.
Cum ne reprezintă partidele românești ?
Europarlamentarii români nu par a avea deloc trac în a lua cuvântul în Parlamentul European. Ca delegație națională ne aflăm pe locul 5 din 27 de state membre la acest capitol. Analiza pe partide naționale ne arată un lucru foarte interesant, anume că eurodeputații PSD+PC și cei ai PDL sunt aproape la fel de vorbăreți, și mult mai vorbăreți decât cei ai PNL. Totodată, membrii PD-L agreează mult mai mult decât colegii lor de la PSD+PC și PNL ideea semnării moțiunilor pentru rezoluții ale PE (inițiate de alți deputați).
În ceea ce privește activitățile de substanță, europarlamentarii PSD+PC ocupă prima poziție la capitolele rapoarte redactate (ușor în fața celor de la PNL) și rapoarte amendate (ușor în fața celor de la PDL). Liberalii se situeaza pe prima poziție la redactarea avizelor (ușor în fața PSD+PC). Membrii delegației PDL au medii relativ mai scăzute la acești indicatori, fapt ce poate fi pus și pe seama faptului că ponderea numărului de deputați români în cadrul grupului PPE (care este de departe cel mai mare grup politic din PE) este mai scăzută decât ponderea românilor în grupurile S&D și ALDE - alocarea rapoartelor și avizelor în interiorul grupurilor politice este influențată de marimea delegațiilor naționale.
Pe de altă parte, analiza mediilor de prezență ale partidelor românești ne arată că delegația PD-L a fost până în prezent cea mai prezentă la lucrările plenare, urmată de delegațiile UDMR, PNL și PSD. Europarlamentarii aleși pe listele PRM (Corneliu Vadim Tudor și George Becali) au o prezență extrem de scăzută, situându-se printre ultimii la acest capitol dintre toți parlamentarii europeni: ultimul loc, 736, pentru George Becali și locul 727 (din 736), pentru Corneliu Vadim Tudor.
Detalii la paginile 33-42.
Care sunt subiectele unde românii au păreri proprii ?
Fără îndoială, un punct sensibil pentru eurodeputați români în PE îl reprezintă domeniul Agricultură și dezvoltare rurală. Acest fapt este evidențiat de distanțările deputaților români față de colegii lor din alte delegații naționale, situație resimțită în toate cele 3 grupuri politice europene. Explicația rezidă în mod evident în faptul că pentru România acest domeniu este unul de interes major, iar după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona Parlamentul European are puteri sporite în a decide legislația aplicabilă în acest sector.
Un al doilea domeniu care pare a suscita poziții politice distincte ale eurodeputaților români este Industrie, cercetare și energie: și în acest sector se înregistrează un grad mai mare de individualizare a voturilor eurodeputaților români în raport cu deputații din celelalte state membre ale UE, motivul putând fi constituit de specificitățile naționale.
Detalii la paginile 43-61.
Dintre europeni, cu care ne potrivim din punct de vedere politic?
În grupul PPE, delegația PDL poate conta cel mai mult pe sprijinul delegației ungare, întrucât pozițiile politice ale celor două delegații se apropie cel mai mult (cu anumite excepții în ce privește agricultura). Pozițiile cele mai îndepărtate de delegația PDL le regăsim la delegația italiană din grupul creștin-democrat.
În grupul S&D, partenerii cei mai viabili pentru delegația PSD+PC par a fi germanii, în timp ce delegația britanică se situează cel mai departe de pozițiile socialiștilor români.
Și în interiorul grupului ALDE partenerii cei mai la îndemână, prin prisma pozițiilor politice foarte apropiate, sunt germanii. În schimb, la polul opus liberalilor români se situează delegația franceză din grupul ALDE.
Detalii la paginile 43-61.
Cum se înțeleg eurodeputații români între ei ?
Poziționarea politică a PNL în Parlamentul European este la mijloc, între PSD, aflat la stânga pe eșicherul politic, și PDL, aflat la dreapta sa. Constatarea se bazează pe analiza comportamentului la vot a vicepreședinților grupurilor politice europene din partea celor trei partide românești. Astfel, Adina Vălean (PNL) a votat aproape în aceeași măsură alături de Rovana Plumb (PSD) - 76,19% - și de Marian Jean Marinescu (PDL) - 78,74%. În contrast, între Rovana Plumb și Marian Jean Marinescu gradul de acord la vot este semnificativ mai scăzut - doar 69,02%.
În interiorul delegației PDL, gradul cel mai mare de dezacord raportat la pozițiile politice ale șefului delegației, Theodor Stolojan, îl înregistrează Monica Macovei (5,75%), în timp ce Iosif Matula deviază cel mai puțin de la linia domnului Stolojan (2,28% din voturi). Claudiu Tănăsescu, migrat de la la PRM la PSD la începutul acestui an, are cel mai mare grad de dezacord față de liderul delegației PSD, Cătălin Ivan, votând altfel decât acesta la 12,52% din voturi. Un grad relativ ridicat de dezacord față de pozițiile lui Cătălin Ivan îl regasim și la Ioan Mircea Pașcu (4,24%). Pe de altă parte, între Cătălin Ivan și Rovana Plumb există cea mai mică diferență de opinii politice, doar 2,65%.
În interiorul delegației liberale se înregistrează un grad mai ridicat de individualism. Astfel, Cristian Bușoi s-a îndepărtat cel mai mult de la linia șefei delegației, Norica Nicolai, votând diferit decât aceasta la 8,10% din voturi. Poziția cea mai apropiată de doamna Nicolai este a Adinei Vălean, dar chiar și aici se inregistrează un grad de dezacord relativ mare (comparat cu situațiile din PSD și PDL), în valoare de 5,31%.
Detalii la paginile 62-66.
Cât de transparenți sunt eurodeputații români ?
La doi ani de la începutul mandatului putem afirma că marea majoritate a europarlamentarilor români au început să considere transparența ca fiind importantă. Această evoluție poate fi pusă pe seama mai multor factori precum:
• Dorința de creștere a capitalului politic în țară, fapt ce stimulează eurodeputații să fie inventivi pentru a-și asigura vizibilitate și popularitate
• Presiunea exercitată de societatea civilă și mass media națională care relatează și cer tot mai des explicații eurodeputaților pentru comportamentul lor la Bruxelles și Strasbourg
• Scandalul de corupție din primavara acestui an în care este implicat și Adrian Severin, și care pare să fi determinat ceilalți eurodeputați români să pună mai mult preț pe transparență pentru a preveni suspiciuni cu privire la propria activitate.
Din dorința de a încuraja continuarea și accelerarea acestei tendințe către o mai mare transparență, Institutul Qvorum a realizat și un punctaj la nivel de eurodeputat. În acest fel, dorim să răsplătim eforturile acelor europarlamentari care văd deja transparența ca parte integrantă a activității lor, exprimându-ne în același timp speranța că demersul nostru va acționa ca un stimulent și pentru europarlamentarii care sunt încă deficitari la acest capitol.
În realizarea punctajelor privind transparența, am decis să luăm în considerare două elemente obiective, și asupra cărora putem afirma că avem informații complete:
• Transparentizarea din proprie inițiativă: publicarea pe pagina de internet personală a informațiilor legate de activitatea de europarlamentar.
• Transparentizarea la cerere: punerea la dispoziție a informațiilor solicitate sub formă de chestionar de către Institutul Qvorum.
Detalii la paginile 67-179.
Cine dă exemple de urmat și cine nu ?
Cercetarea a scos la iveală și o serie de bune practici, pe care considerăm potrivit a le enumera pentru a încuraja adoptarea lor și de către ceilalți europarlamentari:
Publicarea din oficiu de informații cu privire la rolul efectiv pe care eurodeputatul l-a avut în calitate de raportor sau raportor din umbră, prevederile pe care acesta a urmărit să le insereze, trimiteri către documentele ce conțin textele amendamentelor depuse: Monica Macovei.
Publicarea pe pagina de internet a unei sinteze săptămânale cuprinzând principalele concluzii ale activității parlamentare din săptămâna precedentă, precum și a principalelor teme de pe agenda PE din perioada următoare: Ioan Enciu.
Prezentarea sub o formă clară pe website a pozițiilor proprii vis-a-vis de propuneri aflate în proces legislativ și explicarea impactului acestora pentru România și UE: Cristian Bușoi.
Prezentarea sistematizată pe propriul website a felului în care a votat în PE: Adina Vălean.
Încurajarea implicării publicului din România prin adresarea de întrebări directe pe propriul site: Iosif Matula.
Publicarea pe website de informații referitoare la grupurile de vizitatori din România pe care le-au primit la PE: Monica Macovei, Marian Jean Marinescu.
Crearea unui program de stagii pentru studenții români la cabinetul propriu din Bruxelles: Iuliu Winkler.
Cine are cel mai calitativ website din punct de vedere al conținutului informațional ?
Existența unui site de calitate, prin intermediul căruia europarlamentarii să transmită publicului din țară informații concrete, factuale, referitoare la propria activitate o considerăm fundamentală din următoarele motive:
• Prin natura activității, europarlamentarii își petrec marea majoritate a timpului de lucru la Bruxelles și Strasbourg, și mult mai puțin în țară. De aceea oportunitățile de a comunica publicului din țară direct (întâlniri) sau prin intermediul mass media tradiționale sunt mai reduse, comparativ cu politicienii de la nivel național.
• Prin paginile proprii de internet (și rețelele sociale) europarlamentarii pot transmite mesajul către public (și pot prelua feed-back) fără intermediari, evitând în acest fel posibile distorsiuni.
În urma analizei Qvorum, a rezultat că europarlamentarii care folosesc cel mai bine acest canal de comunicare (website-ul) pentru a-și transparentiza activitatea din proprie inițiativă sunt Monica Macovei (PDL/PPE) și Ioan Enciu (PSD/S&D). La polul opus, există o serie de europarlamentari care, deși și-au creat website, nu îl folosesc efectiv pentru a-și comunica activitatea parlamentară, precum Sebastian Bodu (PDL/PPE), Traian Ungureanu (PDL/PPE), Ioan Mircea Pașcu (PSD/S&D), Rovana Plumb (PSD/S&D), cât și europarlamentari care nu au efectiv un website de europarlamentar: Viorica Dăncilă (PSD/S&D), Claudiu Tănăsescu (PSD/S&D), George Becali (non-afiliat), Corneliu Vadim Tudor (PRM, non-afiliat).
Raportul cuprinde și recomandări pentru fiecare eurodeputat privind felul în care acesta își poate îmbunătăți transparența.
Detalii la paginile 67-179.
Click aici pentru a vizualiza clasamentul complet privind calitatea informațională a website-urilor.
Care sunt cei mai transparenți și mai netransparenți eurodeputați români ?
În ce privește prezentarea de informații privind propria activitate la cerere, cei mai mulți (25 din 33) europarlamentarii au dat curs solicitării Institutului Qvorum de a-și prezenta raportul de activitate, deși nu toți au furnizat informații complete.
Directorul I.E.D.P.- Qvorum, Doru Franțescu, a subliniat: "Toți europarlamentarii români trebuie să înțeleagă faptul că transparența este fundamentală pentru un ales. Europarlamentarii lucrează în interesul cetățenilor care i-au delegat să îi reprezinte la Bruxelles și Strasbourg. Mai mult, europarlamentarii, ca și aleșii de la nivel național, își încasează salariile și își decontează cheltuielile din banii contribuabililor, prin urmare cetățenii sunt îndreptățiți să îi tragă la răspundere pentru a afla în ce fel le sunt apărate interesele."
În baza analizei combinate a informațiilor prezentate de europarlamentari din proprie inițiativă (pe website) și la cerere (în raportul de activitate furnizat), s-a întocmit punctajul privind gradul de transparență. Astfel, în acest moment europarlamentarii cei mai transparenți cu privire la propria activitate parlamentară sunt Monica Macovei și Marian Jean Marinescu (PDL/PPE), Daciana Sârbu și Ioan Enciu (PSD/S&D), Adina Vălean și Renate Weber (PNL/ALDE). La polul opus, europarlamentarii cei mai deficitari la capitolul transparență sunt Corneliu Vadim Tudor, George Becali, Claudiu Tănăsescu, Ioan Mircea Pașcu, Traian Ungureanu și Lázló Tökés.
Detalii la paginile 67-179.
Click aici pentru a vizualiza clasamentul complet privind transparența.
Care sunt cei mai influenți eurodeputați români ?
În ultimă instanță, s-a urmărit realizarea unui punctaj și în ceea ce privește gradul de influență exercitat de fiecare europarlamentar român în legislativul european. În acordarea calificativelor s-au avut în vedere criterii obiective precum funcțiile deținute, obținerea de rapoarte, avize (și gradul de impact al acestora), precum și prezidarea, organizarea sau participarea la reuniuni internaționale la nivel înalt.
În mod evident, orice evaluare de acest tip implică o anumită marjă de eroare generată de interpretarea ponderii acestor criterii, precum și de potențiala lipsă a unor informații, în special în ceea ce privește europarlamentarii deficitari la capitolul transparență. Cu toate acestea, Institutul Qvorum a considerat oportun un astfel de demers care să ia în considerare și calitatea activităților parlamentare, nu numai cantitatea. În acest fel, se dorește stimularea implicării eurodeputaților români în activități cu influență (precum redactarea de rapoarte) și descurajarea excesului de activități secundare, al căror efect este mai degrabă unul propagandistic (precum discursurile lipsite de substanță).
În urma analizei Qvorum, bazată pe studierea documentelor oficiale ale Parlamentului European, datelor disponibile pe portalul www.votewatch.eu și informațiilor furnizate de cabinetele europarlamentare echipei de cercetare, în perioada iulie 2009 - iulie 2011, cei mai influenți europarlamentari români s-au dovedit a fi Marian Jean Marinescu (PDL/PPE), Adina Vălean (PNL/ALDE), Renate Weber (PNL/ALDE), Rovana Plumb (PSD/S&D), Adriana Țicău (PSD/S&D), Monica Macovei (PDL/PPE). La polul opus, europarlamentari care practic nu exercită niciun fel de influență sunt Corneliu Vadim Tudor și George Becali. Un grad de influență redus poate fi sesizat la europarlamentari precum Claudiu Tănăsescu, Traian Ungureanu sau Viorica Dăncilă.
Detalii la paginile 67-179.
Click aici pentru a vizualiza clasamentul complet privind influența.
Pentru informații suplimentare vă rugăm contactaţi: Doru Franţescu, Director, IEDP Qvorum, doru.frantescu@qvorum.ro, 0722 145 790.
Notă: activitatea eurodeputatului Adrian Severin nu a făcut de această dată obiectul cercetării Qvorum, echipa de cercetare considerând oportun a aștepta mai întâi rezultatul investigațiilor organelor abilitate cu privire la acuzațiile de corupție aduse domniei sale.
