« Vezi toate analizele

Rezultatele studiului indică faptul că România se poziţionează pe locul al şaptelea în ceea ce priveşte potenţialul de influenţă în Parlamentul European, menţinându-şi astfel statutul de la începutul mandatului actual al legislativului european.

Astfel, unul dintre cei 14 vicepreşedinţi ai Parlamentului European este român: László Tőkés- Grupul Partidului Popular European Creştin Democrat- PPE. 

Totodată, România are 7 vicepreşedinţi în comisiile de specialitate, după cum urmează:  Ioan Mircea Paşcu (Alianţa Progresivă a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European- S&D)- Comisia pentru Afaceri Externe, Corina Creţu (S&D)- Comisia pentru Dezvoltare, Theodor Dumitru Stolojan (PPE)- Comisia pentru Afaceri Economice şi Monetare, Silvia Adriana Ţicău (S&D)- Comisia pentru Transport şi Turism, Sebastian Valentin Bodu (PPE)-Comisia pentru Afaceri Juridice, Rareş Niculescu (PPE)- Comisia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurala, Norica Nicolai (Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa-ALDE)- Comisia pentru Securitate şi Apărare.  Parlamentarilor români le-au fost atribuite şi 3 funcţii de vicepresedinţi în cadrul grupurilor politice din PE: Marian Jean Marinescu-PPE, Adrian Severin- S&D, Adina Vălean-ALDE.

În ceea ce priveşte componenţa delegaţiilor din Parlamentul European, România are un preşedinte, Monica Macovei (PPE)- Delegaţia la Comisia parlamentară de cooperare UE-Moldova şi 4 vicepreşedinţi: Victor Boştinaru (S&D)-Delegaţia pentru relaţiile cu Albania, Bosnia şi Herţegovina, Serbia, Muntenegru şi Kosovo; Daciana Sârbu (S&D)- Delegaţia pentru relaţiile cu ţările din Comunitatea Andină; Ioan Mircea Paşcu (S&D)- Delegaţia pentru relaţiile cu Adunarea Parlamentară a NATO; Traian Ungureanu (PPE)- Delegaţia la Adunarea Parlamentară Euronest.

În acelaşi clasament, pe prima poziţie se situează detaşat Germania, care are 4 preşedinţi de comisii (Comisia pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară, Comisia pentru industrie, cercetare şi energie, Comisia pentru afaceri juridice, Comisia pentru cultură şi educaţie) şi 8 vicepreşedinţi. În plus, europarlamentarii germani ocupă 3 funcţii de preşedinte şi 3 funcţii de vicepreşedinte în cadrul grupurilor politice (S&D, PPE, ALDE, Grupul Verzilor şi Grupul Stângii Europene Unite (GUE)).

Dintre statele est-europene membre ale Uniunii Europene, doar Polonia se află înaintea României în clasament,  în special datorită faptului că preşedintele PE a fost ales un eurodeputat polonez, Jerzy Buzek. Este de remarcat însă că europarlamentarii din ţări precum Estonia, Letonia, Malta, Luxembourg, Slovenia au obţinut puţine funcţii de conducere în cadrul legislativului european, iar un stat din vechea UE precum Irlanda se află la coada clasamentului.

Clasament pe state membre în funcţie de potenţialul de influenţă în Parlamentul European:

Stat membru	Punctaj/stat membru
Germania	200,42
Franţa	141,73
Italia	137,74
Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord	126,32
Polonia	118,21
Spania	96,9
România	61,05
Olanda	48,55
Suedia	47,0
Belgia	45,5
Portugalia	37,21
Grecia	35
Republica Cehă	29,82
Austria	28
Finlanda	26
Ungaria	25
Bulgaria	23,5
Cipru	19
Danemarca	17,5
Lituania	15
Slovacia	13,41
Irlanda	12,5
Slovenia	10
Luxemburg	7,91
Letonia	7,5
Malta	7,5
Estonia	2,5

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Clasamentul a fost realizat pe baza unei metodologii de cuantificare a poziţiilor strategice (preşedinţi, vicepreşedinţi, chestori etc.) obţinute în Parlamentul European prin intermediul unui sistem de punctaj ce poate fi consultat în anexă.

Comentând aceste rezultate, Doru Franţescu, directorul Institutului European pentru Democraţie Participativă - QVORUM a atras însă atenţia asupra faptului că studiul arată doar că România are în acest moment un potenţial de influenţă asupra formulării legislaţiei europene, dar rămâne de văzut dacă acest potenţial va fi şi fructificat pe parcursul mandatului legislativului european.

Institutul Qvorum va continua să monitorizeze activitatea europarlamentarilor români în cadrul legislativului european şi va furniza regulat informaţii pe această temă.

În documentul ataşat vă prezentăm statisticile detaliate pe ţări şi valorile înregistrate la indicatorii de influenţă potenţială.

Pentru informații suplimentare vă rugăm contactați Doru Franțescu, director Institutul Qvorum, la 0722.145.790, doru.frantescu@qvorum.ro sau Rucsandra Filloreanu, manager proiect,  rucsandra.filloreanu@qvorum.ro,  0721.55.40.44.