Studiul, care îmbină analiza calitativă și cantitativă a activităților (rapoarte, voturi, declarații etc.) cu cercetare de teren la Bruxelles, este structurat în două părți: compararea delegației României în raport cu delegațiile celorlalte state membre ale UE și analiza individuală a activității fiecăruia dintre eurodeputații români. Materialul complet poate fi descărcat din secţiunea "Publicaţii".

Principalele concluzii ale cercetării:

- Activitatea europarlamentarilor români în actuala legislatură este nesatisfăcătoare. Delegația României nu a reușit încă să își fructifice al 7-lea potențial de influență pe care îl deține în PE, potențial calculat prin prisma numărului de deputați și al funcțiilor deținute;

- Per ansamblu, membrii delegației României sunt fruntași la activități pentru care nu au nevoie neapărat de sprijinul politic al colegilor de grup politic european sau de parlament, precum luări de cuvânt (locul 4) sau declarații scrise (locul 5). În schimb, în cazul activităților concrete, unde sprijinul politic este o condiție esențială, precum în cazul alocării rapoartelor și avizelor, România se află doar la jumătatea clasamentului (locurile 15 și respectiv 13). Astfel, doar câțiva dintre deputații români s-au descurcat bine și la aceste din urmă capitole.

- România are cel mai scăzut grad de prezență în cadrul PE, dintre toate cele 27 de state membre. Eurodeputații români au pus acest fapt pe seama participării multora dintre ei la campania electorală pentru alegerile prezidențiale din toamna-iarna lui 2009. În opinia noastră, explicația este pe jumătate validă, deoarece alte state membre care au avut alegeri în aceasta perioadă înregistrează, de asemenea, rate de prezență scăzute (Grecia, Marea Britanie, Ungaria), în timp ce media de prezență a României a început să crească în ultimele două luni.

Doru Franțescu, Directorul IEDP-Qvorum, a explicat că "un factor al creșterii prezenței și activităților eurodeputaților români în ultimele două luni pare a fi constituit de mediatizarea creascândă în țară a comportamentului lor la Bruxelles și Strasbourg. Astfel, de la apariția primelor articole în mass media românească cu privire la comportamentul eurodeputaților români, prezența acestora a crescut de la 82% la 86%. Cu toate acestea, pentru a scăpa de ultimul loc în clasamentul prezenței, acest comportament trebuie menținut pe termen lung."

- Europarlamentarii români, asemenea colegilor lor din toate statele membre, votează pe linia grupului politic din care fac parte (popular, socialist sau liberal), și nu se grupează în funcție de naționalitate.

- În cadrul delegației UDMR, factorul etnie joacă însă un rol important. Astfel, eurodeputații László Tőkés şi Csaba Sógor votează mai degrabă conform indicațiilor colegilor de grup din Ungaria (FIDESZ), decât ale colegilor de grup din România (PDL).

• László Tőkés are o compatibilitate cu FIDESZ de 95,8%, iar cu PDL de doar 86,6%.

• Csaba Sógor are o compatibilitate cu FIDESZ de 96,2%, iar cu PDL de doar 92,5%.

• În cazul lui Iuliu Winkler, analiza a reliefat faptul că opțiunile acestuia sunt mai echilibrate între cele două delegații, compabilitatea sa cu PDL fiind de 94,4%, iar cu FIDESZ de 93.9%.

- Eurodeputații cu cea mai bună activitate până în acest moment sunt, în opinia noastră (punctajele sunt de la 0 la 5 puncte): Marian Jean Marinescu (PDL, 4p), Adina Vălean (PNL, 3,8p), Renate Weber (PNL, 3,8), Daciana Sârbu (PSD, 3,5p), Adriana Țicău (PSD, 3,5p), Cristian Preda (PDL, 3,5p).

- La polul opus, eurodeputații cu cea mai slabă activitate sunt: Ioan Enciu (PSD, 1,8p),  László Tőkés (UDMR, 1,7p), Rovana Plumb (PSD, 1,7p), Claudiu Tănăsescu (PRM, 0,3p), Corneliu Vadim Tudor (PRM, 0,3p), George Becali (PRM, 0,3p).

- Tendințe de manipulare: există numeroase situaţii când, profitând de lipsa de informare a publicului din ţară, unii europarlamentari exagerează semnificativ importanţa acţiunilor lor în PE.

Doru Franțescu, directorul IEDP-Qvorum, a arătat care sunt cele mai frecvente mijloace de manipulare utilizate:

• eurodeputaţii transmit informația conform căreia sunt raportori pe anumite propuneri, când în realitate sunt doar raportori virtuali sau raportori de aviz (vezi terminologia de la începutul acestui studiu).

• europarlamentarii bombardează mass media cu informații asupra declarațiilor pe care le fac în PE. În realitate însă, luările de cuvânt reprezintă un instrument viabil numai în măsura în care sunt însoţite şi de acţiuni concrete (redactarea de rapoarte, avize, amendamente), altfel ele au mai degrabă caracter propagandistic și sunt contra-indicate.

Recomandări:

În opinia noastră, pentru ca interesele alegătorilor și partenerilor sociali din România să fie mai bine apărate în Parlamentul European de către reprezentanții aleși, este nevoie ca:

• europarlamentarii să își asume cu o mai mare responsabilitate rolul de reprezentanți, prin:

                  - identificarea de mijloace pentru a-și crește influența în cadrul PE;

                - o mult mai bună comunicare și transparentizare a activităților lor, plecând de la premisa că se află la Bruxelles și Strasbourg nu în nume propriu, ci în numele alegătorilor care i-au trimis acolo;

• partenerii sociali din România să se informeze mai mult cu privire la legislația aflată pe agenda Parlamentului European, întrucât apx. 70% din legislația în vigoare în România este adoptată de acest For. Pentru a putea intra într-un dialog avizat cu europarlamentarii, partenerii sociali trebuie ca mai întâi să fie bine informați cu privire la propunerile legislative care le vor afecta activitatea;

• mass media din țară să continue să mediatizeze activitatea eurodeputaților, în același timp căutând să își specializeze jurnaliștii în domeniul procesului decizional european, având în vedere creșterea graduală a importanței instituțiilor europene în raport cu cele naționale și consecințele directe pe care această schimbare le are asupra vieții cotidiene a cetățenilor.

Studiul de față face parte din programul „Europarlamentarii la Raport" pe care Institutul European pentru Democrație Participativă - Qvorum l-a lansat în martie 2009 și care va consta într-o serie de rapoarte de monitorizare pe parcursul întregii legislaturi 2009-2014. În plus, Institutul Qvorum efectuează o permanentă monitorizare a activităților și voturilor din PE și emite newsletter-uri informative după fiecare sesiune plenară (lunar).