Legislativul european invită Comisia să ia iniţiativa în vederea interzicerii totale a utilizării tehnologiilor de minerit pe bază de cianuri în UE până la sfârşitul lui 2011, considerând că aceasta este singura modalitate sigură de protejare a resurselor de apă şi a ecosistemelor împotriva poluării cu cianuri în urma activităţilor miniere, şi să realizeze concomitent o evaluare curentă a impactului.

Cum s-au poziționat europarlamentarii români

Printre inițiatorii rezoluției s-a numărat și deputata de România Daciana Sârbu. La votul final asupra rezoluției, 19 europarlamentari români au votat pentru, 12 împotrivă, iar 2 s-au abținut. Eurodeputații români care au votat împotrivă au fost cei ai PDL (Elena Băsescu, Sebastian Bodu, Petru Luhan, Rareș Niculescu, Cristian Preda, Theodor Stolojan și Traian Ungureanu), precum și Ioan Mircea Pașcu (PSD) şi  Adina Vălean (PNL). De remarcat că Monica Macovei nu a respectat linia PDL și a votat în favoarea rezoluției. De la PNL, Ramona Mănescu și Norica Nicolai s-au abținut. Lista completă de vot pe această rezoluție poate fi verificată aici.

Ce mai precizează rezoluția

Rezoluția mai precizează că "Parlamentul invită Comisia şi statele membre să nu susţină niciun proiect de minerit care implică utilizarea directă sau indirectă de tehnologii pe bază de cianuri în UE, până când se va aplica interdicţia generală, şi nici să nu susţină astfel de proiecte în ţări terţe".

Totodată, legislativul european invită Comisia să propună o modificare a legislaţiei existente cu privire la gestionarea deşeurilor din industriile extractive, pentru ca fiecare operator să fie obligat să deţină o asigurare pentru a compensa daunele şi a acoperi toate costurile de remediere pentru obţinerea stării ecologice şi chimice iniţiale în cazul producerii unui accident sau al unei funcţionări defectuoase.

Ce efect are adoptarea rezoluției

Doru Franțescu, director al Institutului European pentru Democrație Participativă - Qvorum, a explicat: "Rezoluția adoptată este una nelegislativă, ceea ce înseamnă că ea nu are putere de lege, dar este un pas către elaborarea unei legi în acest sens. Pentru ca interzicerea tehnologiilor să devină lege pe teritoriul UE, trebuie ca mai întâi Comisia Europeană să reacționeze la invitația pe care i-a adresat-o astăzi Parlamentul și să inițieze o propunere legislativă în acest sens. Odată finalizată, propunerea va trebui să parcurgă procesul legislativ, trebuind să fie adoptată de cele două ramuri legislative: Consiliul și Parlamentul European. Acest proces poate dura chiar și 2 ani."

Pentru informații suplimentare vă rugăm contacți Doru Franțescu, director Institutul Qvorum, la 0722.145.790, doru.frantescu@qvorum.ro  sau Rucsandra Filloreanu, asistent proiect,  rucsandra.filloreanu@qvorum.ro, 0721.55.40.44