Institutul European pentru Democratie Participativa – Qvorum a lansat astazi studiul Europarlamentarii la raport: cum ne reprezinta in Europa? ce contine analize privind activitatea delegatiei Romaniei in legislativul european in perioada iulie 2009 – aprilie 2010.

Studiul, care imbina analiza calitativa si cantitativa a activitatilor (rapoarte, voturi, declaratii etc.) cu cercetare de teren la Bruxelles, este structurat in doua parti: compararea delegatiei Romaniei in raport cu delegatiile celorlalte state membre ale UE si analiza individuala a activitatii fiecaruia dintre eurodeputatii romani. Materialul complet poate fi descarcat aici: http://www.qvorum.ro/Files.aspx

Principalele concluzii ale cercetarii:

· Activitatea europarlamentarilor romani in actuala legislatura este nesatisfacatoare. Delegatia Romaniei nu a reusit inca sa isi fructifice al 7-lea potential de influenta pe care il detine in PE, potential calculat prin prisma numarului de deputati si al functiilor detinute;

· Per ansamblu, membrii delegatiei Romaniei sunt fruntasi la activitati pentru care nu au nevoie neaparat de sprijinul politic al colegilor de grup politic european sau de parlament, precum luari de cuvant (locul 4) sau declaratii scrise (locul 5). In schimb, in cazul activitatilor concrete, unde sprijinul politic este o conditie esentiala, precum in cazul alocarii rapoartelor si avizelor, Romania se afla doar la jumatatea clasamentului (locurile 15 si respectiv 13). Astfel, doar cativa dintre deputatii romani s-au descurcat bine si la aceste din urma capitole.

· Romania are cel mai scazut grad de prezenta in cadrul PE, dintre toate cele 27 de state membre. Eurodeputatii romani au pus acest fapt pe seama participarii multora dinte ei la campania electorala pentru alegerile prezidentiale din toamna-iarna lui 2009. In opinia noastra, explicatia este pe jumatate valida, deoarece alte state membre care au avut alegeri in aceasta perioada inregistreaza, de asemenea, rate de prezenta scazute (Grecia, Marea Britanie, Ungaria), in timp ce media de prezenta a Romaniei a inceput sa creasca in ultimele doua luni.

Doru Frantescu, Directorul IEDP-Qvorum, a explicat ca “un factor al cresterii prezentei si activitatilor eurodeputatilor romani in ultimele doua luni pare a fi constituit de mediatizarea creascanda in tara a comportamentului lor la Bruxelles si Strasbourg. Astfel, de la aparitia primelor articole in mass media romaneasca cu privire la comportamentul eurodeputatilor romani, prezenta acestora a crescut de la 82% la 86%. Cu toate acestea, pentru a scapa de ultimul loc in clasamentul prezentei, acest comportament trebuie mentinut pe termen lung.”

· Europarlamentarii romani, asemenea colegilor lor din toate statele membre, voteaza pe linia grupului politic din care fac parte (popular, socialist sau liberal), si nu se grupeaza in functie de nationalitate.

· In cadrul delegatiei UDMR, factorul etnie joaca insa un rol important. Astfel, eurodeputatii Lazlo Tokes si Csaba Sogor voteaza mai degraba conform indicatiilor colegilor de grup din Ungaria (FIDESZ), decat ale colegilor de grup din Romania (PDL).

o Lazlo Tokes are o compatibilitate cu FIDESZ de 95,8%, iar cu PD-L de doar 86,6%.
o Csaba Sogor are o compatibilitate cu FIDESZ de 96,2%, iar cu PD-L de doar 92,5%.

In cazul lui Iuliu Winkler, analiza a reliefat faptul ca optiunile acestuia sunt mai echilibrate intre cele doua delegatii, compabilitatea sa cu PDL fiind de 94,4%, iar cu FIDESZ de 93.9%.

· Eurodeputatii cu cea mai buna activitate pana in acest moment sunt, in opinia noastra (punctajele sunt de la 0 la 5 puncte): Marian Jean Marinescu (PDL, 4p), Adina Valean (PNL, 3,8p), Renate Weber (PNL, 3,8), Daciana Sarbu (PSD, 3,5p), Adriana Ticau (PSD, 3,5p), Cristian Preda (PDL, 3,5p).

· La polul opus, eurodeputatii cu cea mai slaba activitate sunt: Ioan Enciu (PSD, 1,8p), Lazlo Tokes (UDMR, 1,7p), Rovana Plumb (PSD, 1,7p), Claudiu Tanasescu (PRM, 0,3p), Corneliu Vadim Tudor (PRM, 0,3p), George Becali (PRM, 0,3p).

· Tendinte de manipulare: exista numeroase situatii cand, profitand de lipsa de informare a publicului din tara, unii europarlamentari exagereaza semnificativ importanta actiunilor lor in PE.

Doru Frantescu, directorul IEDP-Qvorum, a aratat care sunt cele mai frecvente mijloace de manipulare utilizate:

o “eurodeputatii transmit informatia conform careia sunt raportori pe anumite propuneri, cand in realitate sunt doar raportori virtuali sau raportori de aviz (vezi terminologia de la inceputul acestui studiu).

o europarlamentarii bombardeaza mass media cu informatii asupra declaratiilor pe care le fac in PE. In realitate insa, luarile de cuvant reprezinta un instrument viabil numai in masura in care sunt insotite si de actiuni concrete (redactarea de rapoarte, avize, amendamente), altfel ele au mai degraba caracter propagandistic si sunt contra-indicate.“

Recomandari:

In opinia noastra, pentru ca interesele alegatorilor si partenerilor sociali din Romania sa fie mai bine aparate in Parlamentul European de catre reprezentantii alesi, este nevoie ca:

· europarlamentarii sa isi asume cu o mai mare responsabilitate rolul de reprezentanti, prin:

o identificarea de mijloace pentru a-si creste influenta in cadrul PE;

o o mult mai buna comunicare si transparentizare a activitatilor lor, plecand de la premisa ca se afla la Bruxelles si Strasbourg nu in nume propriu, ci in numele alegatorilor care i-au trimis acolo;

· partenerii sociali din Romania sa se informeze mai mult cu privire la legislatia aflata pe agenda Parlamentului European, intrucat apx. 70% din legisilatia in vigoare in Romania este adoptata de acest For. Pentru a putea intra intr-un dialog avizat cu europarlamentarii, partenerii sociali trebuie ca mai intai sa fie bine informati cu privire la propunerile legislative care le vor afecta activitatea;

· mass media din tara sa continue sa mediatizeze activitatea eurodeputatilor, in acelasi timp cautand sa isi specializeze jurnalistii in domeniul procesului decizional european, avand in vedere cresterea graduala a importantei institutiilor europene in raport cu cele nationale si consecintele directe pe care aceasta schimbare le are asupra vietii cotidiene a cetatenilor.

Studiul de fata face parte din programul “Europarlamentarii la Raport” pe care Institutul European pentru Democratie Participativa – Qvorum l-a lansat in martie 2009 si care va consta intr-o serie de rapoarte de monitorizare pe parcursul intregii legislaturi 2009-2014. In plus, Institutul Qvorum efectueaza o permanenta monitorizare a activitatilor si voturilor din PE si emite newsletter-uri informative dupa fiecare sesiune plenara (lunar).